Test Genetic - testgenetic.ro

Se vinde site-ul testgenetic.ro

E-mail: info@testgenetic.ro

Teste Predispozitie

Teste de predispozitie genetica

Testele de predispozitie genetica sunt teste care se adreseaza pacientilor sanatosi, preocupati de starea lor de sanatate.
In aceasta categorie se inscriu urmatoarele analize: testul de predispozitie la trombofilia mostenita, testul de predispozitie la cancer ereditar de san si ovar si testul de predispozitie la cancer ereditar de colon si uter.
Testul se adreseaza tuturor celor care vor sa-si cunoasca riscurile genetice si sa intervina activ pentru prevenirea bolilor...

Mai multe detalii...
teste genetice predispozitie cancer
Teste genetice GENEALOGIE

Aceste teste folosesc ADN autozomal (mostenit de la mama si de tata, patru bunici, opt strabunici, etc), pentru a va oferi o defalcare a procentelor etnice ale dvs. si a gasi conexiuni cu rudele descendente pe oricare dintre liniile de rudenie in cadrul a aproximativ 6 generatii precedente.
Se efectueaza urmatoarele teste:
- Test genetic pe linie materna: analizeaza mtDNA (AND-ul mitochondrial) pentru a descoperi originile ancestrale pe linie materna directa.
- Panel genetic GGA: indica apartenenta la populatia din Europa / Africa / Asia

Mai multe detalii...
test genetic genealogie
Teste genetice recreationale

Se efectueaza urmatoarele teste:
- Test genetic pentru identificarea culorii ochilor
- Test genetic de predispozitie pentru alopecie
- Test genetic pentru fidelitate - valabil doar pentru persoanele de sex masculin

Mai multe detalii...
teste genetice recreationale


GENERALITATI

 Genele si ADN-ul reprezinta noutati pentru noi. Povesti despre clonari, mancare modificata genetic, copii proiectati si testarea ADN-ului apar pe primele pagini aproape in fiecare zi.
  In ultimi 50 de ani, geneticienii au trecut dincolo de intelegerea genelor si a ADN-ului, si au invatat cum sa le schimbe sau sa le „modifice genetic’’. Aceasta inseamna ca ei pot schimba modul in care fiintele functioneaza si pot inventa noi varietati de animale si plante. Genetica este, de asemenea, in spatele multor inventii si descoperiri.
  Genele sunt instructiunile care-i fac pe oameni, animale si plante sa functioneze. Ele se gasesc in interiorul celulelor din care sunt alcatuite toate fiintele. Genele sunt alcatuite dintr-un element chimic numit ADN. Astfel, „genele noastre’’ inseamna deseori acelasi lucru.
  Mult timp, oamenii de stiinta nu au stiut cum functioneaza fiintele. Genele si ADN-ul au fost intelese abia in ultimii o suta de ani. Astazi, oamenii de stiinta care se ocupa de gene cunosc multe lucruri despre modul in care functioneaza genele si cum controleaza ele celulele si intreaga viata a fiintelor vii.
  Multi oameni sunt ingrijorati de avansare geneticii. Ei cred ca alterarea genelor si schimbarea fiintelor ar putea fii periculoasa. Multi oameni protesteaza impotriva unor tipuri de genetica.
  Geneticienii au descoperit cu ajutorul cunostintelor despre gene si ADN urmatoarele:
   -reprezentarea genomului:  oamenii de stiinta au alcatuit o harta a genomului uman. Acesta este setul complet al genelor de care este nevoie pentru a crea si a face sa functioneze o fiinta umana.
   -clonarea:  oamenii de stiinta au folosit genetica pentru a face clone ale multor tipuri de plante si animale.
   -copii proiectati:  unele boli pot fii transmise de la parinti la copii. Medicii pot ajuta un cuplu sa aiba un copil sanatos, verificand celulele inainte ca acesta sa inceapa sa creasca.
   -modificarile genetice:  aceasta inseamna schimbarea genelor plantelor si animalelor, pentru a le face sa functioneze diferit.De exemplu oamenii de stiinta au creat un soarece care straluceste in intuneric.
   -prepararea medicamentelor:  oamenii de stiinta au proiectat o bacterie modificata genetic care poate produce substante folositoare pentru organismul uman, ca insulina, care este folosita pentru a trata o boala numita diabet.
  -amprenta ADN:  din cauza faptului ca fiecare om are propriul ADN un test al „amprente ADN”poate fii folosit pentru a prinde un criminal, folosindu-se o monstra de piele sau alte celule.
  Organismele vii sunt alcatuite din celule microscopice. Un om are, de exemplu, pana la 100 de trilioane de celule. O celula obisnuita are un nucleu, sau unitate de control, cu un set de gene in interior. Ele controleaza celula dandu-i instructiuni.
  Fiecare specie sau tip de organism viu are setul sau de gene in interiorul celulelor. Ele fac ca speciile sa creasca si sa functionefe intr-un mod specific. Iata de ce oamenii, cainii si caracatitele, de exemplu,arata diferit.
  Celulele nu folosesc toate genele lor o data. In schimb, fiecare set de gene din interiorul celulelor seamana cu o carte. Cand o celula trebuie sa faca ceva, ea cauta genele de care are nevoie si urmeaza instructiunile din ele.
  Cu toate ca oamenii au un set de gene umane, noi nu suntem toti la fel. De exemplu, oamenii au par, culoare a ochilor si a pielii diferite. Aceste diferente sunt cauzate de micile diferente din gene. Datorita diferentelor din genele care alcatuiesc parul, acesta poate fi negru, satin, blond, roscat, drept sau cret.
  Fiecare celula este o unitate autonoma, protejata de o pielita, numita membrana. In interior, o celula are o unitate de control numit nucleu si cateva alte parti, numite organite.
  Celulele lucreza pentru a mentine organismul, de exemplu producand substante numite proteine si construind celule noi cand cele batrane mor. Toate celulele dintr-un corp lucreaza impreuna pentru a mentine corpul in viata si sanatos. Nucleul unei celule arata, de obicei, ca o minge in mijlocul celulei. In el sunt depozitate genele. Fiecare nucleu din corp contine acelas set de gene.
  Genele sunt alcatuite dintr-un element numit ADN. ADN-ul se aranjeaza in panglici lungi numite cromozomi. Fiecare nucleu contine 46 de cromozomi, iar genele sunt aranjate de-a lungul cromozomilor.
  Cromozomii sunt siruri lungi si subtiri de ADN, dar ei de mult eori se infasoara in spirale groase si subtiri. Impreuna cu cei 46 de cromozomi din fiercare nucleu de celula contin un set complet de gene umane. Acesta inseamna ca in fiecare celula a corpului nostru exista un set complet de 30 de mii de gene umane.
  ADN este prescurtarea pentru Acid Dezoxiribonucleic. Este un tip de acid slab care formeaza in mod natural o scara rasucita si lunga numita spirala dubla.
  ADN-ul contine 4 elemente numite baze. Numele lor este adenina, citozina, guanina si timina. Ele formeaza perechi numite perechi de baze. Fiecare pereche formeaza o trepta din scara ADN-ului.
  O gena este partea unui cromozom, continand o secventa speciala de ADN. Intr-o gena, modelul celor 4 baze actioneaza ca un cod pentru realizarea unei anumite substante.   Nimeni nu stie de ce oamenii au 46 de cromozomi. Diferite fiinte au numere diferite de cromozomi, dar acest lucru nu este legat decat de mari si coplicate sunt ele. De exemplu, cainii au 78, tigri au 38, musculitele de otet au 8, iar unele ferigi au 1262.
  Cromozomii diferitelor specii nu sunt intotdeauna de aceeasi lungime. Salamandra are doar 24 de cromozomi, dar acestia sunt atat de lungi incat, impreuna, o salamandra are de zece ori mai mult material genetic decat omul.
  Uneori, cromozomii se aranjeaza in forme groase de X. In marea parte a timpului, ei sunt doar panglici lungi si subtiri de ADN in nucleul celulei.un om de stiinta i-a descris Ca fiind „asemanatori cu panglici de niste spaghete intr-un acvariu”.
 Cromozonii sunt la fel la femei si la barbati, cu exceptia unei dintre cele 23 de perechi.Un cromozon din ultima pereche hotaraste daca veti fi de sex feminin sau masculin.
 Daca sunteti de sex feminin, ambii cromozoni din pereche sunt la fel.Dar daca sunteti de sex masculin,un cromozon este mai scurt.Acesta este numit cromozomul Y.
 Unele forme de viata, cum ar fi bacteriile, au ADN-ul intr-o singura fasie lunga. O bacterie E. coli, de exemplu are ADN-ul intr-un singur cromozom de forma unui inel rasucit, gasindu-se in interiorul ei.
  Oameni de stiinta au numit cromozomii umani in functie de marimea lor. Cea mai mare pereche este numita cromozomul 1, urmatorul ca marime este cromozomul 2. Ultima pereche este numita XX sau XY. Acest sistem ajuta oamenii de stiinta sa depisteze in care cromozomi se afla anumite gene.
  Bazele care alcatuiesc o gena sunt aranjate in grupuri de cate trei. Fiecare grup de cate trei baze functioneaza ca un cod.
  Cele patru litere A,C,G,T pot fi aranjate in 64 de grupuri diferite de cate trei, deci sunt 64 de posibilitati.
  Din moment ce exista 64 de combinatii posibile de coduri din trei litere, dar numai 20 de aminoacizi, unele coduri sunt pentru aceleasi aminoacid.
  Unele dintre coduri au rol diferit. Ele actioneaza ca semnalele de pornire si de oprire, pentru a arata unde se termina si unde incepe alta gena. Acest lucru spune celulei de unde incepe cititul si unde sa se opreasca cand substanta necesara este complet produsa.
  Numai 5% din ADN este ocupat de gene, constituind „exoni’’. Intre ele, sunt fasii lungi de perechi de baze aranjate in modele intamplatoare. Aceste bucati dintre sunt numite „introni’’. Oamenii de stiinta nu sunt inca siguri daca acest cod din inroni foloseste la ceva.
  Toate fiintele vii din lume utilizeaza acelasi cod genetic, alcatuit din acelesi gene. Aceleasi grupuri de trei litere inseamna intotdeauna acelasi aminoacizi. Iata de ce o gena poate fi luata de la o fiinta si pusa la alta, si va functiona in continuare.