Când primim rezultatele unui test genetic, ne așteptăm la răspunsuri clare: pozitiv, negativ, prezent, absent. Dar uneori, rezultatul aduce o categorie intermediară: „variantă cu semnificație incertă”, prescurtat VUS (din engleză: Variant of Uncertain Significance).
Cum se clasifică o variantă genetică?
Pentru a stabili dacă o variantă este patogenă sau benignă, geneticienii folosesc criterii științifice standardizate elaborate de ACMG (American College of Medical Genetics and Genomics).
Varianta este analizată printr-un set riguros de criterii clinice, genetice și bioinformatice, iar apoi este încadrată într-una dintre următoarele categorii:
- Benignă
- Probabil benignă
- Variantă de semnificație incertă (VUS)
- Probabil patogenă
- Patogenă
Ce înseamnă „criterii ACMG”?
ACMG a propus un sistem de clasificare care evaluează varianta genetică pe baza unor peste 25 de criterii, ce includ frecvența din bazele de date populaționale, date din studii funcționale, date de segregare familială, predicții bioinformatice, localizarea variantei în regiuni critice ale genei, precum și prezența variantei în literatura medicală sau în cazuri clinice similare raportate anterior.
Aceste criterii sunt ponderate în funcție de puterea lor (foarte puternic, puternic, moderat, slab) și combinate conform unui algoritm standardizat, pentru a încadra varianta într-una dintre cele 5 clase de semnificație clinică: benignă, probabil benignă, variantă de semnificație incertă (VUS), probabil patogenă și patogenă.
Ce este o VUS?
O variantă de semnificație incertă este o modificare în ADN-ul unei persoane care nu poate fi clasificată cu certitudine ca fiind:
- patogenă (responsabilă de o boală) sau
- benignă (fără efect asupra sănătății).
Cu alte cuvinte, nu știm (încă) dacă acea schimbare genetică are un impact negativ asupra sănătății.
De ce apar aceste incertitudini?
Genomul uman conține milioane de variații, multe dintre ele perfect normale. Unele sunt rare și nu au fost suficient studiate, mai ales dacă nu au mai fost întâlnite la alți pacienți.
O VUS apare frecvent în contextul:
- bolilor genetice rare,
- panelurilor extinse de testare (care analizează zeci sau sute de gene),
- populațiilor slab reprezentate în bazele de date genetice.
Ce NU înseamnă o VUS?
- Nu înseamnă că persoana are o boală.
- Nu înseamnă că rezultatul testului este „greșit”.
- Nu ne bazăm pe acest rezultat să luăm decizii medicale, până când avem o clasificare certă.
Aceasta înseamnă că:
- Nu recomandăm intervenții chirurgicale,
- Nu stabilim tratamente agresive,
- Nu luăm măsuri radicale bazate exclusiv pe o VUS.
În schimb, evaluăm contextul clinic, analizăm istoricul familial și, dacă este necesar, planificăm o reevaluare genetică peste un timp.
De ce e important?
Pentru că deciziile medicale (supraveghere, tratament, testarea altor membri ai familiei) se bazează doar pe variante clasificate ca „probabil patogene” sau „patogene”.
O variantă VUS nu întrunește suficiente criterii pentru a fi considerată sigură într-un sens sau altul. De aceea, așa cum spuneam mai sus:
Nu luăm decizii medicale bazate pe o VUS, până nu există o reclasificare clară.
Ce se poate face?
- Interpretare personalizată – Contextul clinic este esențial: istoricul familial, simptomele și alte teste pot ajuta la înțelegerea mai bună a variantei.
- Testarea altor membri ai familiei – uneori această abordare poate fi utilă, dar depinde de context.
- Reevaluare în timp – O VUS poate fi reanalizată peste 1–2 ani, când știința progresează.
Ce înseamnă reanaliza unei variante?
Reanaliza unei variante genetice nu înseamnă refacerea testului, ci reinterpretarea rezultatelor deja obținute, folosind cele mai noi informații științifice disponibile.
Reanalizarea nu implică retestarea genetică, ci verificarea din nou a criteriilor ACMG — în special acele criterii care pot fi afectate de:
- apariția unor studii funcționale noi,
- acumularea de rapoarte clinice similare în baze de date,
- modificarea ghidurilor de interpretare genetică.
Aceasta se poate face la câteva luni sau ani după testare, și poate duce la:
- reclasificarea unei VUS într-o variantă benignă (frecvent),
- reclasificarea într-o variantă patogenă (mai rar, dar cu impact clinic important),
- sau menținerea clasificării dacă nu apar dovezi suplimentare.
Concluzie
O variantă de semnificație incertă nu trebuie să fie un motiv de panică. Este, de fapt, o invitație la răbdare, clarificare și colaborare cu un specialist în genetică medicală.
Dacă ai primit un astfel de rezultat și nu știi cum să îl interpretezi, o consiliere genetică detaliată este cel mai bun pas următor.
Programeaza-te pentru o discuție personalizată!